MĂIASTRA. PORT ȘI TRANSPORT

Afis Maiastra port si transport Galateca 2017
8 iunie – 8 iuliee
Curator: Iulia Gorneanu
Expoziţia „Măiastra – port şi transport” este un proiect colaborativ, o instalaţie de artă, desfăşurată concomitent în cele două spaţii expoziţionale ale galeriei, care spune povestea unui artefact ţărănesc pe cât de simplu, pe atât de universal – SUVEICA. Aflată la a cincea ediţie, Măiastra expune în premieră lucrări ale arștilor Elisabeth Ochsenfeld și Maxim Dumitraş, precum și piese ale designerilor Ioana Palicica și Dorin Negrău, a căror sursă de inspiratie o constituie universul de sorginte rurală. Parte a expoziției va fi și povestea înconjurului lumii făcut de Suveica mamei Ruță, despre care s-a scris că ar fi cea mai faimoasă din lume, după cea a PenelopeiProiectul MĂIASTRA a fost inițiat de Galeria Galateca în urmă cu cinci ani, pentru a celebra prima aniversare a Zilei Universale a Iei. Expoziția de atunci a stat sub semnul decriptării limbajului țesografic a unei colecții patrimoniale de ii din fondul Muzeului Național al Țăranului Român. Am pornit de la „Măiastra – povestea nespusă a iei” și am ajuns la povestea „țesută” a ei.
Instalația cuprinde o serie de tablouri reprezentând SUVEICA în viziunea pictoriței Elisabeth Ochsenfeld, lucrări ale sculptorului Maxim Dumitraș ce fac trimitere la semnele-simbol de protecție de pe veșmântul țărănesc, un film despre înconjurul lumii făcut de SUVEICA Mamei Ruță, câteva piese „țesute” din colecția semnată Dorin Negrău, prezentate în cadrul New York Fashion Week ca omagiu adus iei românești, precum și colecția experimentală a designerului Ioana Palicica, a cărei element-cheie este tot … SUVEICA.
Măiastra – port și transport” este provocarea Galeriei Galateca pentru aniversarea a cinci ani de proiecte și expoziții identitare, susținute în galerii și spații muzeale din România și Europa. În toate mitologiile lumii, țesutul este asociat structurii și mișcării universului iar țesătorul este demiurgul. Țesutul înseamnă creație iar suveica, instrumentul care o desăvârșește, împrumută sacralitate. Firul, războiul de țesut, fusul, furca nu sunt altceva decât metafore ale sorții. Vorbesc despre urzeala lumii, firele destinului, Moirele, Marile Zeițe, țesătoarele sacre care închid și deschid la nesfârșit ciclurile din viața omului, ale anotimpurilor, ale cosmosului. Expoziţia rămâne deschisă în perioada 8 iunie – 8 iulie.
Elisabeth Ochsenfeld – artist vizual, curator de expoziții, organizator de tabere artistice și rezidențe culturale, cercetător la Academia de Științe din Heidelberg și fondator al Taberei Internaționale de Arte Vizuale de la Gărâna. La Academia de Științe din Heidelberg a lucrat peste 20 de ani la un proiect de documentare a „Drumului Mătăsii”, creând în paralel ARTHOUSE WOLFSBERG și un „residency award” pentru artiști, la Heidelberg și Frankfurt. Este reprezentată în muzee, galerii și colecții private din Germania, România, Anglia, Franța, Olanda, Italia, Austria, Ucraina, Ungaria, Belgia, Israel, Grecia, Suedia Pakistan, Finlanda, Coreea de Sud, USA, Canada.
Maxim Dumitraș – sculptor, fondator al Muzeului de Artă Comparată Sângeorz-Băi, autor de instalații de artă și intervenții în natură precum Instalația pentru uscat norii (România) sau Norii din visul meu (Franța), demersuri plastice inovatoare în relația vizuală terestru – cosmic. „Asemenea lui Brâncuși, Dumitraș evadează din istoria occidentală a sculpturii, din istoria ei clasico-renascentistă, și fuge în protoistorie, în substrat, în Vechiul Testament, în nonfigurativ și în combustia interioară, non-discursivă a creației, în atemporal și în iluzia veșniciei
Ioana Palicica – designer, creator al colecției experimentale Port şi Transport, bazată pe reutilizare şi ready-made, precum şi pe conceptele de upcycling şi deconstrucţie a formei în vederea transformării obiectelor folosite în meșteșugurile tradiționale românești, în accesorii purtabile. Pe lângă obiectele din lemn, majoritatea componente ale războiului de ţesut, în colecție se regăsesc şi bucăţi de ţesături vechi ce amintesc de procesul realizării manuale a portului românesc, simbol al identității noastre naționale.
Dorin Negrău – fashion-designer. Succesul prezentărilor din ultimii patru ani în cadrul celui mai important eveniment de modă -New York Fashion Week– precum și prezența constantă a colecțiilor sale la Paris, Moscova, Düsseldorf și Arabia Saudită, au impus creațiile lui Dorin Negrău pe piețele din Europa, America și Asia. Stilul designerului valorifică elemente iconice din portul tradițional românesc, aducându-le în contemporan. Folosind cele mai noi tehnologii de afișare textilă a semnelor-simbol sau a unor detalii din pictura naivă românească, dar și tehnici tradiționale realizate în colaborare cu meșteri locali, Dorin Negrău reușește să potențeze veșmântul contemporan, transformându-l în reper cultural identitar, tributar spațiului generator.
Suveica Mamei Ruță – un obiect românesc, autentic, cu care se țese pânza în război, despre care s-a scris că ar fi “cea mai faimoasă suveica din lume, după cea a Penelopei”. „Suveica Mamei Ruță în jurul lumii” este tot mai des catalogat de mass-media ca „unul dintre cele mai duioase proiecte internaționale de călătorie”. Pentru că acest proiect împlinește o dorință, dorința Mamei Ruță din Mândra (Țara Făgărașului, Transilvania, România). Nepoata ei, Alina, a trimis suveica bunicii prin lume, pentru a țese o poveste fascinantă și pentru a vedea -așa cum și-a dorit mereu bătrâna cu ochi blânzi și mâini de aur, însă nu a apucat niciodată – ce e dincolo de granițele satului în care a trăit toată viața și în care a țesut trăistuțe. Călătoria suveicii a început în 2008 iar astăzi are în portofoliu aproape 1 milion de km.