30 septembrie – 5 octombrie
curator expoziție: ANA MARIA CRIȘAN
colaboratori: Octavian NECULAI, Horațiu-Silviu ILEA, Raluca Ariadna ARDELEANU, Ioana CORDUNEANU, Iulia GORNEANU, Ingeborg D’HOKER, Ioana Andreea SORA
PARTE DIN NEO ART CONNECT EDIȚIE PILOT, PLATFORMĂ NAȚIONALĂ ȘI FESTIVAL DE ARTĂ ȘI ȘTIINȚĂ
neo⇄art connect vorbește despre conexiuni. Sau în cazul expoziției de față despre origini, OLD art connect, de conexiuni în timp și peste timp, pe suportul artelor decorative și textile. Artiști, artizani, voci vizuale și critice, se întâlnesc peste timp, pe subiecte tangente, pentru că în fond arta ne conectează și interconectează ca limbaj vizual comun.
În acest context se lansează apelul de proiecte neo⇄art connect, un prim pas în cadrul platformei naționale de artă și știință www.neoartconnect.ro
Într-o supra-realitate, PÂNZELE ALBE TRAIESC … parțile deconstruite trăiesc un absolut amintit odata de André Breton. În tensiunea acestei condiții contradictorii, o tensiune permanentă între parte și întreg, între amintirea întregului ca vis, sau posibilitate și realitatea unică a piesei… în această tensiune stă căutarea – o căutare mergând până în pânzele albe, o cautare în pânzele albe a sensului obiectelor vestimentare, a sensului și mesajului artei textile vechi.
A căuta un loc, un timp, un om, în acest sistem cu specificitatea și unicitatea sa a devenit o căutare utopică, care pare a-și articula drumul doar retrovers orientată cu fața spre trecut.
Expoziția îngheață secvențe și propune niste instalații suport care pleacă de la costumul tradițional în întreg și explorează deconstrucția sa, și mutațiile de sens de la întreg la parte.
Corpul cămășii este corpul vechi, cu scara și ergonomia timpului său, martorul prezenței fizice – el este umbra omului, în mic sau mare, diferit de la un loc la altul, de la un an la altul. Dincolo de imagini de arhivă, corpul textil al camășii este martorul care vine și materializează aparițiile la scara pierdută.
De la de-costrucție la de-contextualizare, la re-construcție… la non-construcție… mai precis către cadavre exquis.
Le cadavre exquis boira le vin nouveau (Breton, André)
din gândurile unui călător ÎN CAUTAREA PANZELOR albe. Ana Maria Crișan
Expoziția până în PÂNZELE ALBE propune două niveluri de lectură, pe de o parte instalația vizuală – suport central pentru piesele de artă textilă veche – și pe de altă parte informația ascunsă, invizibilă la prima vedere, interconectată cu piesele expuse pe linia FRAGILA. Cel de-al doilea nivel de interpretare reunește opt voci, artiști, colecționari, specialiști, fiecare cu o poziție particulară față de piesele de costum tradițional și arta textilă contemporană sau veche.
Cele trei voci teoretice critice vorbesc despre semnificație și persistență. În folclor Iulia Gorneanu amintește exemplul unei cămăși albe aparent cea mai simplă… cămașa ciumei construită simbolic ca un mecanism, o producție ritualică.
Ioana Corduneanu dă glas unui fenomen contemporan, reconstruit pe semnificația simbolică, pe însemnele cusute și reluarea tradiției facerii cămășii, proiectul Semne Cusute, un proiect despre continuitate și creație individuală.
Complementar, Raluca Ardeleanu ancorează totul la un nivel critic din punct de vedere antropologic, într-o rememorare a decontextualizării prin pierderea locului, timpului, identității și, în final, a sensului său originar.
Ingeborg D’Hoker ilustrează eternul căutator într-un timp înghețat, explorând în Veneția stocuri vechi de margele necirculate in ultimii 100 de ani. Colecționară și păstrătoare a mărgelelor de schimb comercial venețiane, IDH adună în colecția sa numeroase tipuri de mărgele de sticlă care, în ultimii 400 de ani, au fost folosite în Balcani la confecționarea podoabelor.
Complementar, Ioana Andreea, ca artizan contemporan în sticla, reînvie vechi exemplare prin tradiția artizanlă la lampă, readucând la viață cu foc fărâme artistice pierdute în această supă de piese. De la decontextualizarea și pierderea identității timpului și locului din lumea colectionarilor, atenția se permută pe un fenomen vechi al globalizării, încorporat în costumul tradițional în ansamblu.
Vocile artei spectacolului ne aduc… spectacolul vizual: Octavian Neculai în scenografia pentru spectacolul neterminat, Pasărea Albastră, aduce cămăși vechi din zona Banatului, pe scena teatrului Bulandra. Este un spectacol al transformărilor în mediul pânzei. Cămășile acționează ca niște costume metamorfice prin siluetă și volum, transformând actorii din adulți în copii, o translatare într-o lume în care scara și corpul luau alte forme. Vocea împerecherii tip puzzle este cea a etnografului, Horațiu Silviu Ilea așezând permanent, înlocuind, încadrand piesele pierdute și rătăcite… Intenția este de a sugera acesta particularitate fragmentată a fenomenului, comun și nerecunoscut.
Ana Maria Crișan (n. octombrie 1979), trăiește și profesează în București) este arhitect, doctor în arhitectură având ca arie de interes vocabularul imaginar al corpului și construitului în fotografie, pictură, proză, cinematografie și teatru. Ana Maria Crișan profesează ca lector în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, București. Activitatea plurivalentă se reflectă atât în partea practică a profesiei de arhitect, academică în cadrul conferințelor și articolelor de specialitate, cât și în cea de cercetare ca președinte a asociației Culture Reserve, O.N.G. dezvoltând proiecte care centrează imaginea, ca principal instrument de descoperire, asimilare și procesare al informației; orientat către educația de arhitectura deschisă studenților în universitățile de arhitectură, arte plastice și vizuale.
Elementele multimedia sunt realizate de Alexandru Crișan. Proiectul vizual neo⇄art connect este conceput și realizat în colaborare cu vanKLEIN studio, birou independent de grafică & design. Program realizat împreună cu Anca Boeriu. Curator general program neo⇄art connect Andreea Sandu.
Susținut de BRD
Partener strategic Fundația9
Parteneri media: Radio România Cultural, Metropola TV, modernism.ro, Biz, Agenția C’Arte, Propagarta, feeder.ro, Aici a Stat
Parteneri: AQUA Carpatica, Domeniile Sâmburești, Nespresso