RONATIV – Cătălin Năstăsoiu
DESIGN ROMÂNESC PENTRU UZ INTERNATIONAL
NEOGalateca –
23 octombrie, 2019
Din luna octombrie 2019 RONATIV revine la NEOGalateca, atât cu așteptata reeditare a iconicei serii „Cele Trei Grații” cât și cu o nouă serie de obiecte din porțelan prezentate în premieră publicului din România.
În 23 octombrie 2019, la ora 19:00, NEOGalateca vă invită la deschiderea oficială a camerei de autor RONATIV a designerului Cătălin Năstăsoiu, care coincide cu o nouă direcție a galeriei-magazin, reimaginată, reproiectată și reconsiderată pentru a oferi o experiență inedită publicului.
Neo-Spații: pe lângă spațiile pentru artă contemporană, performativă, evenimente și conversații, NEOGalateca a reimaginat spațiul galeriei-magazin în trei camere de autor.
Neo-Obiecte de design: Prima cameră de autor reproiectată va fi dedicată obiectelor RONATIV.
Designerul Cătălin Năstăsoiu readuce în NEOGalateca seria reeditată de obiecte de porțelan Cele 3 Grații și propune o nouă serie limitată de obiecte de DESIGN ROMÂNESC PENTRU UZ INTERNAȚIONAL.
Neo-Perspective: pentru a întâmpina cererile companiilor pentru cadouri sezoniere și aniversare, NEOGalateca oferă din această toamnă pachete dedicate pentru astfel de solicitări. Astfel clienții galeriei pot beneficia de servicii noi, pachetele specializate și recomandă serii dedicate pentru evenimente.
Succesul obiectelor RONATIV, prezentate la Galateca în urmă cu cinci ani în expoziția „Cele trei Grații”, a generat o cerere din partea publicului care a depășit cu mult numărul seriilor produse atunci. Acest lucru l-a determinat pe designerul Cătălin Năstăsoiu să reconsidere sistemul de fabricație de tip manufactură care să acomodeze producerea de serii comisionate, de la cele intime, la cele care să satisfacă un număr mai mare de obiecte așa cum cer companiile sau instituțiile care doresc să le ofere partenerilor, colegilor sau clienților.
La NEOGalateca sunt prezentate 7 modele în serii limitate de 30 de piese fiecare, conținând elementul comun de construcție dat de conturul hărții României. Piesele sunt numerotate și puse în cutii tip container, numerotate cu același număr al piesei pe care o conțin, fabricate special pentru aceste serii.
Obiectele RONATIV sunt făcute utilizând tehnologii emergente de prototipare precum imprimarea 3D combinate cu tehnici de fabricație-manufactură tradiționale.
„Tehnologiile noi de fabricație nu sunt în măsură să redea calitatea emoțională investită într-un obiect de porțelan. Sunt unelte precise care te ajută să vizualizezi proporții și geometrii ale obiectelor pe care vrei să le produci. Unicitatea obiectului este dată de intervenția mâinii lucrătorului în etapele procesului de manufactură. Pe fiecare piesă se pot citi aceste semnături unice realizate în timpul lucrului, de la construirea matrițelor pentru turnarea porțelanului până la finisarea finală după ardere. Rezultatul este un obiect util, estetic, cu personalitate individuală.”
„ … de mai bine de un an lucrez la un sistem flexibil pentru a manufactura aceste obiecte în așa fel încât să pot răspunde cererilor punctuale din partea publicului, evitând generarea de stocuri cu costuri și consum de energie și material inutile de la fabricație până la depozitare. Este modalitatea prin care îmi exprim responsabilitatea față de mediu, în același timp permițându-mi să fac obiecte frumoase și utile. „Costul” cel mai mare, care face de fapt produsul să fie sustenabil, este priceperea echipei cu care lucrez și respectul pe care îl pune în fabricarea acestor piese și nu în cantitatea de material și energie consumate. Este un lux nu numai pentru România.” spune designerul Cătălin Năstăsoiu.
DESIGN ROMÂNESC PENTRU UZ INTERNATIONAL
RONATIV a fost inițiat de Cătălin Năstăsoiu în 2010 în New York, emigrant fiind, ca o modalitate de mentenanță a racordului cu țara de origine. În foarte scurt timp, după ce a fost publicat on-line, a fost adoptat, fiind open source, de alți români plecați din țară și folosit în câmpurile sociale generate de ei în care, și în prezent, tranzacționează impresii și semnificații socio-culturale între țara de origine și țările gazdă; ca un capital social, un fel de remitență socio-culturală inversă din care beneficiază ambele părți.
Deși elementul de construcție comun al obiectelor este conturul hărții României, acesta este aproape tot timpul remarcat cel din urmă.
„Cred că oamenilor le plac obiectele făcute de mine pentru că au calități estetice și sunt și utile, funcționale. Eu nu mi-am propus să fac doar obiecte frumoase. Cel mai mult lucrez la narațiunea care le însoțește. Nu expun ostentativ elementul comun obiectelor, conturul hărții României, dar atunci când este descoperit simt că obiectul devine împlinit. De la acel moment în colo este în măsura celuilalt să dezvolte narațiunea.
Cei care achiziționează obiectele, într-o proporție foarte mare o fac pentru a le dărui cadou românilor stabiliți în alte țări sau companiilor și partenerilor străini. În general reacția este că au făcut „o impresie bună”.
Eu îl consider mai mult un obiect de import decât unul de export, pentru că a fost mai mult „importat” de români plecați din țară pentru familiile și prietenii lor, români sau străini.”